Nu știu cum a trecut săptămâna asta, dar se pare că iar e vineri. Așa că mă întorc cu rubrica mea săptămânală: Pe limba ta! Astăzi, fac o listă a cuvintelor și expresiilor folosite greșit în limba română, cu precădere la locul de muncă.

  1. Atașament

Primesc de ani de zile email-uri cu diferite subiecte, care conțin expresii de genul „Găsiți mai multe informații în comunicatul de presă din atașament” sau „Puteți găsi CV-ul meu în atașament”. Au fost dăți când am răspuns și le-am spus că nu există „atașament” acolo, așa că mi-au trimis din nou, gândindu-se doar la o eroare tehnică și nicidecum la una de limbă. Unde e greșeala?

Atașament = Sentiment de afecțiune puternică față de cineva sau ceva.

Adică, pot vorbi de atașament când mă refer la relația mea cu fiică-mea, de exemplu, dar nu poate fi vorba de „atașament” când adaug un fișier la un email. Așadar, atunci când trimiteți fișiere prin email, nu le trimiteți în atașament!

  1. Suport

E plin internetul de site-uri ale companiilor care susțin că „oferă suport”. Nu prea înțeleg cum fac asta, pentru că expresia nu există.

Suport =  Ceea ce susține sau sprijină un obiect; piesă sau dispozitiv care servește la susținerea unei piese, a unui sistem tehnic.

Așadar, corect ar fi „a oferi sprijin” și nicidecum „a oferi suport”!

Din păcate, cuvântul tinde să intre în limba română și să fie folosit ca atare, alături de alte cuvinte introduse recent în limbă cu semnificații considerate greșite până acum, cum ar fi „locație” (care înseamnă „spațiu de închiriat”, nu „loc”) sau „a realiza” (care înseamnă „a aduce la îndeplinire”, nu „a-și da seama”).

  1. A agrea

Am auzit de nenumărate ori acest verb folosit cu sensul greșit „a fi de acord”.

A agrea = A vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva. A da consimțământul, a accepta un reprezentant diplomatic.

Așadar, niște diplomați pot fi agreați de anumite instituții guvernamentale, la fel cum o vedetă poate fi agreată de fanii săi.

  1. A aplica la un job

Și uite așa am ajuns la expresia pe care o auzim aproape în fiecare zi, la tot pasul. Expresie care este, bineînțeles, greșită! Iată de ce:

A aplica = 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. Loc. vb. A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A administra (un tratament medical). 4. A raporta un principiu general la un caz concret, particular.

Nu există „a aplica la un job” sau „a aplica la un loc de muncă”.

  1. Face sens

Preluată din expresia în limba engleză „it makes sense”, „face sens” a fost tradus mot a mot și, evident, greșit în limba română.

Un argument poate fi just, logic, chiar revelator. Dar el nu „face sens”, oricât sens ar avea!

  1. A se focusa

Preluată tot din engleză, expresia „to focus” a intrat în vocabularul românilor cu sensul „a se focusa”, care nu există în limba română. Poți să te concentrezi, dar nicidecum să te „focusezi”.

  1. A colabora împreună

Am primit mai demult un email cu titlul „Hai să colaborăm împreună!”. Nu aveam încotro! Chiar nu puteam să colaborăm… separat!

A colabora = a lucra împreună.

  1. A pune presiune

Credeți-mă! Nimeni nu pune presiune pe voi la locul de muncă! Cel mult, ceva sau cineva vă poate presa, dar cu siguranță nu „pune presiune”, pentru simplul motiv că expresia… nu există!

  1. A lua la cunoștință

Când șeful vă anunță că mâine trebuie să fiți prezenți la un eveniment important, nu „luați la cunoștință”, ci „luați cunoștință”. Lăsați-l pe „la” să cânte cu prietenii lui din „la-la-la” și vedeți-vă de evenimentul important!

Incorect: a lua la cunoștință

Corect: a lua cunoștință

  1. Expertiză

O altă greșeală întâlnită frecvent este considerarea cuvântului „expertiză” sinonim cu „experiență”. Ei bine, dacă aveți foarte mulți ani de experiență într-un domeniu nu înseamnă că aveți expertiză în acel domeniu. Iată de ce:

Expertiză = 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. (Concr.) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 2. (Med.; în sintagma) Expertiză medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesii; b) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc.

 

Lista e deschisă pentru expresiile de la locul vostru de muncă!

Foto: bbc.com

March 23, 2018
[Pe limba ta] 10 expresii folosite greșit la locul de muncă
Nu știu cum a trecut săptămâna asta, dar se pare că iar e vineri. Așa că mă întorc cu rubrica mea săptămânală: Pe limba ta! Astăzi, […]