Când eram mică mă bucuram în fiecare an de bradul de Crăciun, care, la acea vreme, se găsea doar în formă naturală. Fiind copil, nu prea mă gândeam de unde vine bradul ăla în sufrageria mea și ce efecte negative lasă în urmă scoaterea lui. Sincer, cred că nici adulții de la acea vreme nu prea se gândeau la asta, mai ales că informațiile erau puține, iar brazi erau din plin.

Cu timpul, am mai crescut și treaba asta cu bradul de Crăciun nu mai era așa de interesantă pentru mine. Deh, devenisem adolescentă și îl dădusem la o parte pe Moș Crăciun și tot ce implica el. Însă, după ce m-am mutat la casa mea, am simțit acea nevoie de a face lucruri și tradiții care să împlinească ideea de ”casă” și de ”familie”. Iar bradul de Crăciun era cu siguranță un mijloc potrivit pentru a face asta. Însă, nu m-am gândit nici o clipă să cumpăr un brad natural, ci am ales fără ezitare un brad artificial bogat, care ne încântă Crăciunul în fiecare an.

Poate acum mai bine de 30 de ani nu prea conștientizam ce se întâmplă cu pădurile țării și ne puneam în mijlocul casei ditamai bradul natural. Însă, acum, cu toată situația care există și cu toate informațiile pe care le avem la îndemână, cred că ar fi jenant să ne mai cumpărăm brad natural pentru un moft de câteva zile. Pentru ce? Pentru mirosul de brad? Pentru asta vă invit să mergeți direct în pădure și să vă bucurați de aer curat, de liniște și de o priveliște cu mult mai frumoasă decât porcul de pe masă sau bradul golaș cu câteva globuri pe el.

De ce să renunțați la bradul natural și să vă luați unul artificial? Pe lângă avantajul financiar și faptul că îl alegeți pe cel mai frumos pe viață, sunt aspecte mult mai importante, pe care vă invit să le citiți în textul de mai jos, preluat din ziarul ”Impact de Mehedinți”:

brad 3 ani

Așa arată brăduții de 3 ani.

Mai mult de 12 ani îi trebuie unui brad să crească până la 1.80m, după care este tăiat, transformat în ”Christmas Tree”, apoi ajunge la gunoi.

Doar brazii de peste 30 de ani pot produce conuri. Din câteva zeci de mii de conuri, doar o mică parte nu sunt mâncate de păsări, veverițe, rozătoare. Din cele care scapă de animale, un număr infim ajung în pământ, sub zăpadă. Din puținele semințele care ajung în pământ, doar una germinează. După un an de germinare, din pământ iese un firicel abia observabil de brăduț. El va supraviețui dacă nu e mâncat de animale, dacă nu e rupt de vânt, dacă nu e distrus de viețuitoarele pădurii.

După 12 ani de luptă acerbă pentru supraviețuire, bradul e tăiat. Îl ținem două săptămâni în sufragerie, după care îl aruncăm la ghenă.

P.S. Bradul este printre “VIP-urile” copacilor care produc OXIGEN.

Într-un an, un copac obişnuit absoarbe peste 6 kg de CO2 şi elimină oxigen suficient pentru o familie de patru persoane. Un zbor de cursă lungă produce 3.75 de tone de dioxid de carbon (sau o tonă de carbon). Peste 60% din cantitatea de oxigen generată anual este produsă de păduri. În România covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen anual. În sezonul estival, un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 de persoane. Un fag adult, de 25 m înălţime şi cu diametrul coroanei de 15 m, produce într-o oră necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile (1,7 kg). 1000 km parcurşi de un automobil consumă necesarul de oxigen al unui om pentru un an.

Pentru producerea unei tone de lemn arborii din pădure consumă şi stochează 1,8 tone de dioxid de carbon şi eliberează în atmosferă 1,3 tone de oxigen. Comparativ cu terenurile fără vegetaţie, unde eroziunea solului variază între 140-750 mc/an/ha, în pădure aceasta este sub 0,1-2,5 mc/an/ha. În regiunile împădurite din România turbiditatea medie a râurilor este sub 100 g/mc, faţă de până la 5000 g/mc cât ating râurile care curg prin zone puternic despădurite. Transportul de aluviuni din pădure poate atinge doar 0,5 mc/an/ha, faţă de 50-120 mc/an /ha pe terenurile agricole.

Dacă la marginea pădurii viteza vântului se consideră 100% la 50 m, în interior ea se reduce la jumătate, la 100 m scade la 25%, iar la 200 m atinge 2% din viteza iniţială. În cazul vânturilor obişnuite, de până la 3-4 m/s, de la aproximativ 100 m în adâncimea pădurii domneşte calmul.

Foto: decosee.com

December 15, 2015
brad
Brad natural sau brad artificial?
Când eram mică mă bucuram în fiecare an de bradul de Crăciun, care, la acea vreme, se găsea doar în formă naturală. Fiind copil, nu prea […]