La Şcoala Vinului, după Valeriu V. Cotea a urmat Cătălin Păduraru care ne-a plimbat virtual prin toată lumea şi ne-a povestit cum stă treaba cu vinurile lumii:

– Chardonnay, pe o scară de la cel mai delicat la cel mai puternic, îl găsim în Chablis, Burgundia, Noua Zeelandă, Chile, Australia, California;
– Sauvignon Blanc, pe o scară de la cel mai delicat la cel mai puternic, îl găsim în Bordeaux, Valea Loarei, Chile, California, Noua Zeelandă;
– Riesling, pe o scară de la cel mai delicat la cel mai puternic, îl găsim în Noua Zeelandă, Alsacia şi Australia;
– Cabernet Sauvignon, pe o scară de la cel mai delicat la cel mai puternic, îl găsim în Bulgaria, California, Bordeaux, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Chile, Australia
– Pinot Noir, pe o scară de la cel mai delicat la cel mai puternic, îl găsim în Burgundia, Chile, Oregon, Noua Zeelandă, Australia, California;
– Shiraz, pe o scară de la cel mai delicat la cel mai puternic, îl găsim în Nordul Văii Ronului, California, Sudul Văii Ronului, Sudul Franţei, Australia;
– Merlot, pe o scară de la cel mai delicat la cel mai puternic, îl găsim în Chile, Bordeaux, Australia, California;
– În Australia vinul ajunge la 17% grad alcoolic;
– În România, pe eticheta sticlei de vin apare anul de producţie, iar în Italia apare cât de vechi este vinul;
– Consumul intern de vin este de 25 litri/cap de locuitor/an;
– Soiurile albe din România sunt: Fetească Albă, Fetească Regală, Crâmpoşie, Frâncuşă, Mustoasă de Maderat, Galbenă de Odobeşti, Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Zghihară de Huşi, Iordana;
– Soiurile roşii din România sunt: Fetească Neagră, Băbească Neagră, Negru de Drăgăşani, Novac;
– 61% din soiurile din România sunt albe;
– În California, Robert Mondavi este cel care a schimbat percepţia şi valoarea vinului în 1966. Un vin din 1996 din Napa Valley a fost vândut la licitaţie în 2000 cu 10.000 dolari;
– În Chile vinurile sunt foarte sănătoase datorită mărimii ţării şi climei de acolo;
– În Ungaria, cel mai faimos vin este Tokaji;
– În Slovacia, este acelaşi vin dar scris Tokaj;
– Slovenia este singura ţară în care vinul se găseşte la farmacie;
– În Croaţia – Plavac, Grasevina;
– În Grecia – Retsina (un vin cu aromă de răşină);
– În Georgia, vinurile se ţin doar în vase de ceramică sau sticlă;
– În Cipru – Commandavia (ambrat, oxidat, dulce);
– În Luxemburg există doar 1300 ha de pământ viticol;
– În Canada – celebrul Icewine produs din struguri îngheţaţi.

Lista ar putea continua cu multe învăţături, însă vă recomand să faceţi şi voi cursul la următoarea ediţie Provino. Până atunci, eu revin mâine cu impresii de la următorul lector.

December 13, 2012
Vinurile lumii
La Şcoala Vinului, după Valeriu V. Cotea a urmat Cătălin Păduraru care ne-a plimbat virtual prin toată lumea şi ne-a povestit cum stă treaba cu vinurile […]